Africa, dragostea mea
„Trebuie să existe o viață și dincolo de Africa”, își spune Corinne Hofmann după ce își încheie ultima lectură în fața unui public entuziasmat. Dar, orice ar face și orice altă parte a lumii ar vizita, gândul îi zboară mereu la Africa. Așa că, atunci când dă într-o revistă peste un anunț prin care un aventurier își caută partener pentru o drumeție pe continentul african, Corinne o ia ca pe un semn că e momentul să se întoarcă. Și o face în forță, printr-o expediție de sute de kilometri prin deșertul Namibiei, unde ia contact cu populația himba, unul din ultimele triburi seminomade din regiune.
Această experiență istovitoare nu este însă suficientă pentru a-i astâmpăra dorul de Africa și, câteva luni mai târziu, Corinne face o călătorie în Kenya, vizitând mahalale și consemnând poveștile de viață ale oamenilor extraordinari de acolo, care continuă să lupte și să spere în ciuda condițiilor dificile. Aceste povești și o scrisoare înduioșătoare de la familia ei africană sunt cele care o conving în sfârșit pe Napirai, fiica autoarei, să-și întâlnească tatăl.
Ultima parte a cărții descrie reîntoarcerea celor două acolo unde a început totul și primirea lor caldă în sânul comunității din Barsaloi, unde Napirai are ocazia să-și descopere rădăcinile, iar Corinne își reînnoiește legăturile cu a doua ei casă.