Oameni si Institutii. O istorie a Rusiei vechi (secolele al IX-lea - al XVII-lea)
Partea II: Orasenii, taranii, religia, cultura
Editura Cetatea de Scaun marchează finalizarea unui proiect istoriografic de o importanță capitală pentru spațiul cultural românesc: trilogia „Rusia Medievală”, semnată de prof. dr. Antoaneta Olteanu. Acest al treilea volum reprezintă piesa de rezistență a seriei, mutând accentul de pe evenimentul politic și dinastic pe evoluția organică a societății, a credințelor și a modului de viață.
Dacă primele volume au jalonat cronologia puterii, Volumul III, partea a II-a: Oameni și Instituții constituie o plonjare magistrală în „istoria profundă”. Autoarea, o autoritate recunoscută în domeniul slavisticii și laureată a Premiului Academiei Române, propune o incursiune fascinantă în mecanismele care au modelat sufletul rus între secolele al IX-lea și al XVII-lea.
Ce veți descoperi în paginile acestui volum:
- Geografia urbană și viața în Posad: De la geometria simbolică a Kremlinului moscovit și spiritul republican al Novgorodului, până la descrierea Moscovei ca un „sat gigantic” în plină ascensiune.
- Structurile sociale: O analiză detaliată a „mir-ului” țărănesc (autoguvernarea obștii), ascensiunea negustorilor și viața cotidiană a meșteșugarilor.
- Orizontul spiritual: Trecerea de la panteonul păgân dominat de fulgerătorul Perun la splendoarea ortodoxiei bizantine. Un spațiu generos este dedicat monahismului și fenomenului unic al „nebunilor întru Hristos” (iurodivîi).
- Viața cotidiană și mentalitățile: Detalii prețioase despre alimentație (de la mied la istoria vodcii), vestimentație, ritualurile băii și organizarea gospodăriei.
- Nașterea culturii ruse: De la primele însemnări pe coajă de mesteacăn și apariția tiparului, până la educația țarevicilor și momentul magic în care teatrul de curte pătrunde la Kremlin sub Aleksei Mihailovici.
O perspectivă comparativă unică Un punct forte al lucrării îl reprezintă dosarele tematice care propun paralele inedite între instituțiile ruse și cele din Țările Române. Această abordare permite cititorului să înțeleagă legăturile profunde, de factură bizantină și balcanică, care au unit aceste spații de-a lungul secolelor.