SensiaAlexandruSing

…Îmi vine să spun, Sensia, că eşti o altfel de Sing,
dar nu dinspre ţinuturile de‑un alb intens şi de nepătruns,
unde aceasta se refugiase,
ci dintr‑o intenţie a mea, neechivocă şi revelată,
nedezvăluită decât celor neasemeni timpului
şlefuind asfinţituri de vieţi, aşa cum e a mea, acum –
Nu‑i greu de aflat de unde vii, Sensia,
un fel de întruchipare
a intimităţilor pur semantice, unde Sensul e regele‑alcătuirilor
profund esenţiale, precum inelele în trunchiurile copacilor
clincheţind;