Vezi mai multeVarsta inocentei
La începutul anilor 1870, în sânul universului elitist și închis al burgheziei newyorkeze, Newland Archer se pregătește să se căsătorească cu May Welland. Apariția verișoarei viitoarei sale soții, misterioasa contesă Olenska, care se întoarce pe nepusă masă din Europa, îi tulbură planurile tânărului și stârnește deopotrivă fascinația și dezaprobarea societății. Romanul explorează consecințele supunerii față de normele care îi încorsetează pe indivizi și care pedepsesc abaterile de la un sistem de reguli transmis din generație în generație.
Tablou al unei iubiri imposibile, al unei emancipări ratate și al unei lumi pe cale de dispariție, romanul lui Wharton explorează, cu un rafinament și o luciditate care străbat epocile, confruntarea dintre individ și vremurile în care trăiește, dintre libertate și conformism, dintre ideal și deziluzie.
„Mi-a plăcut foarte mult felul în care Wharton m-a făcut să văd prin ochii lui Newland, care subestimează toate femeile și care, în cele din urmă, e învins de ele.” (Martin Scorsese)
„Poate că Wharton însăși e cea care se uită în urmă și vede că «standardele care au înduplecat și au încătușat» atâția oameni au dispărut ca și cum n-ar fi existat niciodată. Cum să nu te simți o victimă atunci când afli că «regulile» care te-au făcut să suferi atât de tare nici măcar nu erau obligatorii, așa cum ai crezut?” (Rachel Cusk)
„Mi-ar plăcea foarte mult ca fiica mea să afle câte au îndurat femeile în perioada descrisă în Vârsta inocenței și cât de puternică trebuia să fii ca să trăiești și să scrii așa cum a făcut-o Edith Wharton.” (Tori Amos)
Edith Wharton s-a născut la New York, în 1862. Prima femeie distinsă cu Premiul Pulitzer și autoare a peste 40 de cărți, a semnat inclusiv lucrări de design și arhitectură. A scris numeroase romane și nuvele a căror modernitate continuă să surprindă și astăzi. A legat o profundă și îndelungată prietenie cu Henry James, cel care a încurajato să-și cultive „talentul pentru satiră și ironie”. În zorii Primului Război Mondial, s-a mutat la Paris, acolo unde a întreținut o intensă activitate filantropică. A locuit în Franța până la sfârșitul vieții.